a

Lorem ipsn gravida nibh vel velit auctor aliquet. Aenean sollicitudin, lorem quis bibendum auci elit consequat ipsutis sem nibh id elit dolor sit amet.

pictor Tag

Marin Era pe vremea când eram inginer stagiar la o intreprindere la Turda. Până să-mi găsească o garsonieră directorul (om de treaba) mi-a găsit un mic spaîiu la un preot, prieten de-al lui. S-a nimerit atunci că voiam la un moment dat să fac un mic desen cadou unei fetițe tare drăguțe a unei cunoștinte. Fetiței i-am zis că-i ca un drăcușor. Și m-am gândit că asta ar fi cel mai potrivit sa fac. Un desen cu un drăcușor. Și ca acest drăcușor să nu aibă nimic malefic, din capul locului mi-am zis că ar fi f. bine să lăcrimeze. Și m-am apucat de treabă. Dar spre surprinderea mea, nu reușeam nicicum să obțin o expresie potrivită. Așa că am pregatit o mulțime de coli A4 și dă-i cu tușul negru până în sfârșit am obținut o variantă care m-a mulțumit și am rezolvat problema cu succes. Iar cu celelalte f. multe încercări numai bine am acoperit pereții cămăruței preotului, creîndu-mi un pic de spațiu personal. Când am primit garsoniera de la intrepridere am plecat în grabă de la preot și am lasat desenele pe perete. A doua zi m-a chemat directorul la el in birou și s-a apucat să râdă

Deddy, când te-ai apucat de pictat, când ți-ai dat seama că te interesează în mod special? M-am născut la Dej în 1949. Atât eu, cât și fratele meu (mai mic cu un an) am fost copii cuminți și elevi premianți. În liceu era limpede că eram structurați pentru domeniile umaniste (literatură, arte, meditație) dar, cu toate acestea, când a trebuit să alegem o meserie, am fost nevoiți (în acele vremuri), ca băieți, să urmăm facultăți ”realiste”. Am terminat amândoi Institutul Politehnic din Timișoara și am devenit ingineri, eu chimist, iar el electromecanic. Au urmat mulți ani de insatisfacții profesionale, dar în cele din urmă ne-am urmat chemarea, eu am devenit pictor, iar el scriitor și critic literar. După terminarea facultății eu am lucrat ca cercetător științific în domeniul maselor plastice, simțind tot mai acut că îmi irosesc viața. Am început să pictez și să mă instruiesc ca autodidact. Am evoluat și progresat încet. Treptat însă am început să câștig din tablouri, constant, mai mult decât salariul (mic) de cercetător. La un moment dat am fost primit membru colaborator al Fondului Plastic UAP din Cluj și am început să expun permanent în galeriile UAP din orașe importante din țară (Cluj, Satu-Mare, Oradea,